Ca și în cazul oamenilor, câinii pot suferi și de așa-numitele „Sindromul ochiului uscat”. Este una dintre cele mai frecvente boli oftalmologice și este cauzată de o deficiență a fazei apoase a lacrimii sau a filmului lacrimal precorneal. Dacă nu este tratat la timp, poate provoca daune ireversibile.
Ce este asta?
Numele său științific este cheratoconjunctivita sicca (SCK) sau cheratoconjunctivita sicca. Constă dintr-o inflamație cronică care afectează glandele lacrimale, conjunctiva și corneea. La rândul său, acest lucru duce la anumite modificări ale cantității și calității lacrimilor produse. Dacă boala nu este tratată corespunzător, structura oculară devine din ce în ce mai vulnerabilă, ducând chiar la orbire.
Simptomele
Printre cele mai comune întâlnim:
- Mâncărimi, arsuri sau iritații în zona ochilor.
- Înroșire.
- Clipește frecvent
- Descărcare mucoasă de la unul sau de la ambii ochi.
- Inflamația corneei.
- Lăcrimare excesivă
Este important să mergem rapid la medicul veterinar dacă observăm oricare dintre aceste semne, deoarece cu cât problema este diagnosticată mai devreme, cu atât va fi mai ușor să o rezolvăm.
Cauze
Sunt foarte variate. Printre acestea putem numi următoarele:
- Predispozitie genetica: Rase precum Yorkshire, buldogii francezi și englezi, Pekingese, Cocker spaniel sau Samoyed, printre altele, au o anumită predispoziție de a suferi de „sindromul ochiului uscat”.
- Intoxicații: Expunerea la anumite substanțe poate duce la probleme oculare ca aceasta.
- Medicament: Uneori, anumite antibiotice și anestezice topice sunt factorul declanșator al acestui sindrom.
- Tulburări autoimune: Acesta este cazul lupusului, diabetului sau hipotiroidismului.
- Infecții virale: unele boli produc acest sindrom de ochi uscat, cum ar fi tulburarea.
- Îmbătrânire: Pe măsură ce ajung la maturitate, câinii produc în mod natural mai puține lacrimi.
Tratamiento
Tratamentul variază în funcție de cauză. Una dintre cele mai frecvente este administrarea frecventă de picături pentru ochi sau lacrimi artificiale. Dacă este necesar, este de obicei prescris și un medicament care stimulează producerea de lacrimi. Pe de altă parte, există cazuri grave în care se folosește intervenția chirurgicală. În orice caz, această boală necesită atenție veterinară.